Cititul poveștilor este esențial pentru dezvoltarea copilului

Care este magia poveștilor? De ce oamenii au spus povești și și-au transmis mai departe istorisirile încă de la începuturi și de ce fac acest lucru și astăzi chiar și comunitățile tradiționale? Nu este vorba doar despre o rutină plăcută de seară, o tradiție frumoasă sau un mod distractiv de a petrece timp împreună, ci și despre o nevoie interioară. Nu sunt doar momente de joacă, deși știm și noi câtă bucurie poate aduce o poveste atât copilului, cât și părintelui care o citește. Ascultarea poveștilor este unul dintre cei mai importanți piloni ai dezvoltării psihice, emoționale și intelectuale a copiilor. Părinții și cadrele didactice observă tot mai des că ascultarea regulată a poveștilor poate avea o influență pozitivă asupra încrederii în sine, comunicării, gestionării conflictelor și sistemului de valori al copiilor. Dar de ce au poveștile un rol atât de important și cum contribuie ele la dezvoltarea inteligenței emoționale, imaginației și personalității?

Povestea – piatra de temelie a dezvoltării emoționale

Povestea este un limbaj universal: poate pune în cuvinte ceea ce un copil mic încă nu știe să exprime. Dr. Kádár Annamária, psiholog și psiholog școlar maghiar, autoarea seriei de cărți Mesepszichológia (Psihologia poveștilor), subliniază faptul că poveștile îi oferă copilului siguranță emoțională. Și ea a ascultat foarte multe povești spuse de mama sa încă din copilăria timpurie.

Bazele siguranței emoționale se formează deja în această perioadă, iar schimbarea tiparelor negative formate atunci poate deveni mai târziu dificilă, însă nu imposibilă. Povestea întărește sentimentul de încredere fundamentală, ideea că lumea noastră este bună și că este bine că ne-am născut și trăim în ea.

Poveștile se potrivesc foarte bine modului specific de gândire al copilului, deoarece universul lor vizual și felul în care reprezintă realitatea seamănă cu lumea creată de imaginația copilului. Sunt la fel de simple și de contrastante. Amplifică lucrurile în același fel și lasă loc posibilității ca orice să se poată împlini. Aici totul este posibil și toate lucrurile își au rostul. Acest lucru îi oferă copilului un sentiment de siguranță.

Ajută la depășirea temerilor și a dificultăților

Identificându-se cu eroii poveștilor, copiii își pot trăi și procesa propriile temeri, furia sau anxietățile. Victoria binelui asupra răului oferă speranță, iar depășirea obstacolelor le întărește sentimentul: pot reuși! Magia poveștii și filosofia sa optimistă contribuie la construirea forței interioare, a încrederii, a unui sprijin interior și a încrederii în sine, care îl pot ajuta pe copil să depășească obstacolele.

Prin intermediul poveștii, copilul își creează imagini fantastice potrivit propriilor dorințe, iar acestea îl ajută la eliberarea tensiunilor acumulate în viața de zi cu zi și la procesarea emoțiilor negative și pozitive. Dezvoltarea acestei capacități îl poate ajuta mai târziu, inclusiv la maturitate, în rezolvarea problemelor.

Copilul tău îți cere aceeași poveste din nou și din nou?

Dacă observi că revine mereu la aceeași poveste, aceasta poate însemna că trece printr-o problemă încă neprocesată și simte că tocmai această poveste îi oferă, în mod simbolic, un sprijin. Povestea vorbește pe limba lui, iar prin intermediul ei își poate simți și înțelege propriile probleme. Dacă copilul tău îți cere aceeași poveste de mai multe ori, nu încerca să îl convingi de frumusețea varietății; lasă-l să își proceseze tensiunea prin intermediul poveștii.

Frumusețea „anilor magici” și a gândirii magice

„Potrivit celor din vechime, copilul trăiește în palma lui Dumnezeu până la vârsta de șapte ani. Palma lui Dumnezeu simbolizează lumea în care trăiește copilul, dincolo de spațiu și timp, timpul sacru și nedivizat.” – scrie Dr. Kádár Annamária în cartea sa Mesepszichológia.

Copilul de vârstă preșcolară încă nu poate face diferența între ceea ce este posibil și ceea ce este imposibil. Lumea lui este un tărâm al magiei, în care se poate întâmpla orice își dorește sau își imaginează. Crede că între lucruri și fenomene există legături magice și că, prin acestea, poate controla lumea. Tot el stabilește regulile asociate acestora, de exemplu atunci când consideră că trebuie să îndeplinească o anumită condiție pentru ca magia să funcționeze.

Cu ajutorul conștiinței duale specifice poveștilor, copilul poate transforma realitatea și o poate integra în propria personalitate, în funcție de propriile nevoi. Formulele de început și de încheiere ale poveștilor îl conduc din realitate în lumea fanteziei, apoi înapoi: „dincolo chiar și de munții de sticlă, acolo unde scurmă purcelul cu coada scurtă”, „iar cine nu crede să meargă să vadă!”.

Odată cu gândirea magică apare și minciuna fantezistă, care este cea mai pronunțată în jurul vârstei de 4 ani. Nu este indicat ca aceste neadevăruri să fie tratate drept minciuni propriu-zise, deoarece în mintea copilului elementele realității și ale fanteziei se întrepătrund. Dacă, de exemplu, face ceva nepotrivit și spune că nu el a făcut acel lucru, nu încearcă neapărat să își nege fapta, ci își dorește ca ceea ce s-a întâmplat să nu se fi întâmplat.

Ce ne transmite o poveste bună?

Să ne imaginăm o lume în care chiar și cel mai mic, cel mai slab sau cel considerat cel mai neîndemânatic poate izbândi și, în cele din urmă, poate învinge și își poate primi răsplata meritată. De obicei, reușește prin istețime, noblețe sufletească și alegând o cale cinstită. Mesajul poveștii îl ajută pe copil ca, identificându-se cu eroul, să compenseze sentimentul de vulnerabilitate, de neîndemânare sau de micime pe care îl poate resimți din cauza propriei situații de viață.

Alege cu grijă povestea potrivită!

Poveștile și atașamentul securizant